Ea.2.

6 April 2011 § 5 Comments

E uitata.

Are de gind sa plece pentru totdeauna.

E curata.

Viseaza intruna.

Nu uita ce-a fost si stie ce este,

In tot ce urmeaza ea crede. Ea creste.

Nu plinge de ani.

Iubeste ca-n ultima clipa.

Priveste culori, asculta cum pica

Din zori, pe la geam stropi de ploaie marunta,

Ea crede in zori, viseaza la nunta.

Cuvintul il zice cu buze rotunde.

Se-ascunde in umbra, inghite secunde.

Putere in pas, speranta in vis,

Va fi doar ceea ce si-a promis.

§ 5 Responses to Ea.2.

Leave a comment

What’s this?

You are currently reading Ea.2. at Margantzovka's Blog.

meta